• Acest lucru reprezinta un exemplu pentru ...?

• Din ce face parte acest lucru?

• Care este intentia?

• Care este scopul?

   

  Pe langa acestea, conceptul de "chunking" mai este legat si de intentia pozitiva, de modul in care o persoana isi construieste harta interioara despre lume, de distorsiuni, echivalente complexe, consturirea metaforelor, verificarea ecologica, etc. De fapt toate aceste notiuni nu sunt altceva decat diferite parti - "chunks" de diferite marimi din Nlp. Nlp-ul poate fi vazut ca fiind studiul modului in care oamenii isi organizeaza propria logica si isi conceptualizeaza experientele pentru crearea hartii interioare. In matematica regulile sunt logice, neechivoce si universale, pe de alta parte, in comunicare, modul in care oamenii folosesc "logica" este deseori bazata pe idiosincrasie si necunoscuta de cealalta persoana cu care comunica, la fel cum adesea, aceasta ramane necunoscuta de ei insisi. Lipsa discipliniei in logica duce la crearea artei, iar disciplina in logica duce la crearea calculatoarelor.

   

  Pentru a ilustra acest concept, sa incepem cu cladirea unei biblioteci.

  Exemple de aplicare a metodei "chunk up" ar fi:

  • caldiri (biblioteca este un exemplu de cladire)

  • cartier (cladirea bibliotecii poate face parte dintr-un cartier/complex de cladiri ale unui oras)

  • ofera oamenilor resursele necesare pentru cercetare

  Daca alegem sa urmarim calea "cladire biblioteca"->"cartier" , am putea continua mai departe cu : "oras"->"judet"->"stat"->...

  
  

  Pentru a aplica metoda „chunk down” folositi una din intrebarile:

  • Ce ar putea fi un exemplu pentru ... ?

  • Care este o parte/componenta a acestui lucru?

  • Unde/cine/ce/cand mai specific?

  
  

  Exemple de aplicare a metodei "chunk down" pentru "cladirea unei biblioteci" ar fi:

  • Cladirea unei biblioteci din orasul Timisoara

  • Cladirea unei biblioteci construite in anii 1950

  • Al treilea etaj al bibliotecii

  • O fereastra anume a cladirii bibliotecii

  • Un raft de carti din biblioteca

    Daca alegem sa urmarim calea "cladirea unei biblioteci"->"un raft de carti", aplicand in continuare "chunk down" (cautarea de informatii mai specifice) putem ajunge la "carti de Nlp"->"scrise de John Grinder"->"un anume capitol"->...

  
  

  Acest concept simplu are multe aplicatii folositoare si variate.

   

  Cum si unde poate fi aplicat "chunking-ului"?

  • In cadrul Meta Modelului si Modelului Milton. Primul - meta modelul - e un exemplu pentru „chuking down”("cine, ce, unde, cum, cand mai exact?") -- pui clientului intrebari pentru a obtine detalii cat mai specifice. Modelul Milton, care foloseste un limbaj vag sau abstract e un exemplu pentru „chunking up”.

  • In cadrul negocierilor si medierii de situatii. Chunking up&down sunt metode foarte folositoare in aceste arii. Mult prea des in cadrul negocierilor solutiile sunt discutate la un anumit nivel al gandirii la care nu se poate ajunge la o intelegere. Solutia cheie este aplicarea „chunk up-ului” pana la nivelul la care se ajunge la un acord comun. Apoi se aplica „chunk down”, intr-un ritm care permite mentinerea acordului. Deseori intr-o negociere presupunem faptul ca si cealalta persoana vrea ceea ce vrem noi, dar s-ar putea sa nu fie asa.

  • In gandirea laterala. Deseori suntem incurajati sa aplicam metoda gandirii laterale. Totusi acest lucru nu este intodeauna usor de facut. Dar va fi daca veti aplica „chunking-ul”. Mai intai aplicati „chunk up” ,dupa care „chunk down”. De exemplu: sa presupunem ca aveti de livrat un colet la o destinatie anume si nu doriti sa va folositi masina. Pentru a identifica alternative prima oara aplicati „chunk up”: condusul masinii este un exemplu petru ce?-> mijloc de transport. In continuare aplicand „chunk down” veti descoperi usor mai multe variante de transport, care apartin aceluias nivel logic cu masina – ex. bicicleta, tramvai, autobuz, tren, etc. Dintre acestea puteti selecta varianta care va indeplineste celelalte nevoi.

  • Crearea unei pasiuni pentru rezultatele tale. Prin aplicarea „chunking up&down” puteti seta proportiile rezultatelor dorite astfel incat sa fie usor de indeplinit, mentindandu-va in acelasi timp entuziasmul, motivarea si pasiunea pentru infaptuirea lor.

  • Depasirea dezinteresului.De ce ne plictisim? Deseori acest lucru se intampla datorita faptului ca nu ne mai entuziasmeaza ceea ce facem. Suntem impotmoliti in detalii. Daca aveti de obtinut un rezultat de care nu sunteti entuziasmati, puneti-va urmatoarea intrebare: "Rezultatul acesta corespunde carui scop?"(adica aplicati „chunk up”).Veti obtine astfel o imagine de ansamblu, o largire a perspectivei. Setarea un rezultat al carui scop de ansamblu nu este bine cunoscut poate fi demotivant.

  • Cateodata ne putem simtii complesiti. Asta se poate intampla daca nivelul ("chumk-ul") la care operam/gadnim/lucram este prea inalt. Atunci va trebuie sa aplicam „chunk down” pentru a fi mai exacti, mai focalizati pe detalii sau mai realisti. La urma urmei cum poti manca un elefant? Bucata cu bucata!Daca te simti supraincarcat, sau nu stii de unde sa incepi cand te gandesti la obiectivul tau, aplica "chunk duown" pentru a identifica sarcinile realizabile

   

Adaugă comentariu