De James Lawley si Penny Tompkins

Invatarea este un proces foarte complex despre care stim foarte putin. Dar ceea ce stim cu siguranta este faptul ca oamenii invata in moduri diferite. Putem intelege modul in care invata studentii nostri ascultand felul in care vorbesc. Deosebit de practica se dovedeste a fi observarea metaforelor limbajului lor.

Ce este o metafora?

In inovatoarea carte de dezvoltare mentala “Metaphors We Live By”, lingvistul George Lakoff si filozoful Mark Johnson afirma:
“Esenta metaforei este intelegerea si experimentarea unui tip de lucruri in termenii unui alt lucru.”

Aceasta definitie ne place din mai multe motive.
Mai intai, ea recunoaste rolul metaforei in capturarea naturii esentiale a unei experiente. De exemplu, cand un student al nostru si-a descris situatia “ca si cand inima mi s-ar izbi de un zid de caramida”, sensul repetitiv, dureros si defensiv al naturii respectivei experiente a iesit numaidecat la iveala.
In al doilea rand aceasta definitie ne informeaza ca metafora este un proces activ esential pentru intelegerea propriei persoane, a altora si a lumii inconjuratoare.
In al treilea rand, metafora nu este limitata la o simpla exprimare verbala sau figura de stil. O metafora poate include orice expresie sau lucru care este simbolic pentru o persoana, fie ca e un comportament nonverbal, un obiect de arta, un obiect din mediu sau o reprezentare imaginara. Cu alte cuvinte, orice spune, vede, aude, simte, face sau isi imagineaza o persoana, poate fi folosit pentru a produce, intelege si judeca o metafora.
Metafora nu este o incursiune ocazionala in universul limbajului figurat ci baza fundamentala a cognitiei noastre cotidiene. Lakoff si Johnson afirma:
“In toate aspectele vietii ne definim realitatea in termeni metaforici si apoi pornim la actiune pe baza metaforelor. Desenam interferente, stabilim scopuri, ne luam angajamente si executam planuri, toate acestea pe baza felului in care ne structuram experientele constient si inconstient prin intermediul metaforelor.
Andrew Ortony a identificat trei caracteristici importante pentru utilitatea metaforelor: vivacitatea, unitatea si expresivitatea. Pe scurt, metaforele poarta o mare incarcatura de informatie abstracta si intangibila intr-un format concis si usor de retinut.
Exista si o a patra caracteristica, aceasta avand cel mai mare impact asupra felului in care invata studentii. Deoarece metaforele descriu o experienta in termenii unei alte experiente, ele determina si restrang modul in care gandim in privinta experientei originale. Aceasta influenteaza sensul si importanta pe care o asociem experientei originale, modul in care ea se armonizeaza cu celelalte experiete precum si actiunile pe care le intreprindem.

Clean language (Limbajul neutru)

Exista un mod simplu de a descoperi metaforele pentru invatare ale studentilor. Intrebati-i doar:
“Si atunci cand inveti, cum anume este invatarea?
Oricare ar fi raspunsul pe care-l dau, acesta poate fi dezvoltat raspunzand la urmatoarele intrebari:
“Si mai e ceva in legatura cu asta?”
“Si ce fel de “X” este acest “X”?
[Unde X este partea simbolica sau metaforica a raspunsului la intrebarea originala.]
Aceste intrebari formulate in limbaj neutru sunt preluate dintr-o metoda de explorare a metaforelor persoanelor inventata de David Grove.
In anii ’80, psihoterapeutul David Grove a observat ca multi dintre clientii sai obisnuiau sa-si descrie in mod natural simptomele si rezultatele folosindu-se de metafore. El a descoperit ca atunci cand cerea informatii despre aceste metafore folosind exact cuvintele clientului, perceptia clientului asupra problemelor propri incepea sa se modifice. Datorita acestei constatari, el a ajuns sa creeze Clean Language, o metoda de a pune clientilor intrebari simple despre metaforele personale fara a le contamina sau distorsiona.

Metafore pentru invatare

Utilizand intrebarile de mai sus am extras metafore pentru invatare de la zece studenti maturi:
1. Plantarea florilor. In mintea mea este plantata o samanta pe care o hranesc cu apa si soare avand incredere ca va incolti si va creste.
2. Joc de carti. Impart lucrurile in patru categorii si caut modele printre suite pana cand logica si intelesul ies la iveala si imi dau seama ce carte sa joc.
3. Conturi de economii. Investesc timp pentru a acumula date si informatii atata timp cat exista un interes suficient pe care il pot investi in ideea urmatoare.
4. Aprinderea unui bec electric. Se intampla ca si cand aprind lumina si inteleg, se intampla ca un “aha”.
5. A manca. Trebuie sa mananci carnea si cartofii inainte sa ajungi la desertul dupa care-ti lasa gura apa.
6. A fi detectiv. Este ca si descoperirea faptelor, cautarea de indicii si punerea intrebarilor potrivite pana cand intregul mister capata sens.
7. Decojirea unei cepe. Cojesc un strat care dezvaluie urmatorul strat ce trebuie cojit. De fiecare data ceva imi spune ca ma apropiu de miezul problemei.
8. O cautare. Caut acel ceva iluzoriu si fiecare pas pe care-l fac ma aduce mai aproape de ceea ce vreau sa stiu dar nu ajung acolo niciodata… este o calatorie continua.
9. A sculpta. Incepi cu materialul brut si ii dai o forma placuta ochiului.
10. Wrestling. Ma lupt cu ideile pana cand le dobor si le capturez.
Aceste metafore dezvaluie diversitatea reprezentarilor simbolice ale studentilor pentru felul cum invata. Ele sugereaza si niste contraste interesante. De exemplu, studentul care “aduna economii in cont” acumuleaza cunostinte in mod constant, pe cand la un alt student invatarea apare cand “se aprinde becul”. Studentul “jucator de carti” vrea sa vada toate cartile deodata asa incat sa inceapa sa caute modele, pe cand pe studentul “detectiv” oferirea in avans a informatiilor l-ar lipsi de placerea investigatiei. Studentul “cautator” are nevoie sa descopere lucruri noi la fiecare pas al calatoriei sale, pe cand studentul care “planteaza flori” va dori sa ramana si sa ingrijeasca continuu samanta unei idei.
Am obtinut metaforele pentru invatare punand intrebari Clean Language (neutre) insa studentii vorbesc metaforic in permanenta. Cercetarile ne arata ca in conversatiile uzuale folosim cel putin patru metafore pe minut. Mai jos sunt cateva exemple de expresii metaforice care sunt “ascunse” sau “incastrate” in limbaj. Puteti stabili caruia dintre studentii de mai sus li se potrivesc urmatoarele probleme legate de invatare?
a. Mi-am pierdut drumul.
b. Nu pot digera toata informatia asta.
c. S-a golit banca.
d. Ma dau batut.
e. Tocmai cand mi se pare ca inteleg, totul se ofileste.
f. Nu pot face nimic din chestia asta.
g. Ma face sa plang.
h. Am ramas fara indicii.
i. Bajbai prin intuneric.
j. Nu putem invata in conditiile astea.
Nu-i asa ca e usor sa gasiti corespondenta? De ce? Din doua motive: in primul rand pentru ca in general folosim experiente comune si bine intelese ca baza metaforica pentru informatii complexe si in al doilea rand pentru ca exista o anumita consecventa si logica in metaforele pe care le foloseste fiecare persoana in parte.
Daca profesorul vrea sa predea intr-un mod care sa corespunda metaforelor unui grup de studenti, el are nevoie de o abordare extrem de flexibila.

Utilizarea metaforelor multiple

O modalitate de a recurge la o mare varietate de stiluri de invatare este aceea de a utiliza o mare varietate de metafore. Acestea trebuie sa aiba o structura cat mai diversa. De exemplu, la intrebarea “Puteti calcula asta?” pot fi oferite si alte alternative metaforice precum:
Cine poate rezolva asta?
Vedeti ce puteti face din asta.
Ce concluzii tragem?
Cine simte ca poate face chestia asta sa functioneze?
Spuneti-mi cand ati reusit sa ajungeti undeva.
Ce puteti construi din asta?
Faceti-va timp si vedeti ce iese.
Spuneti-mi cand va vine raspunsul.
Jucati-va cu ideile si vedeti unde ajungeti.
Rumegati informatia pana cand digerati ideea.
Ganditi-va la asta un timp si totul va deveni clar.
Trebuie sa sapati ca sa ajungeti pana la zacamant.

In concluzie

Metaforele reprezinta si definesc intangibilul si abstractul dar acest proces restrange in mod inevitabil perceptiile si actiunile la cele care au sens in cadrul logicii metaforei. De aceea metaforele sunt atat descriptive cat si prescriptive. Daca studentii devin constienti de propriile metafore pentru invatare, ei pot recunoaste in ce masura acestea ii limiteaza sau ii elibereaza. In acest fel ei pot invata din propriul lor proces de invatare!
De asemenea merita sa stim care sunt metaforele noastre preferate pentru ca ele au o mare influenta asupra modului de predare. Odata ce te-ai familiarizat cu preferintele pe care le ai, poti incepe sa te extinzi adoptand metafore noi. Pentru unii studenti, noile tale metafore vor spune acelasi lucru intr-un mod diferit iar pentru altii va insemna o schimbare captivanta a modului de procesare mentala. Pe langa faptul ca le vei preda studentilor tai materia, ii vei invata sa proceseze informatii printr-o varietate de metafore. Rezultatul va fi amplificarea abilitatii de a gandi creativ.