Jurnalul American de Hipnoză Clinică; oct. 2007; 50, 2; Jurnalele de Psihologie ProQuest
p. 109


Hipnoza pentru naştere: o analiză retrospectivă comparativă a rezultatelor în practica unui obstetrician

Leona VandeVusse, Universitatea Marquette
Jacqueline Irland, Wheaton Franciscan Healthcare şi Centrul Regional Medical St. Joseph's
Margaret A. Berner, Universitatea Marquette
Shauna Fuller, Universitatea Marquette,
Debra Adams, Grupul Medicilor din Reedsburg


Acest studiu exploratoriu, descriptiv, realizat retroactiv pe baza dosarelor medicale perinatale, a comparat, din istoria cazurilor unui medic obstetrician, naşterile a 50 femei care au ales pregătirea antepartală în hipnoză (de obicei, o serie de 5 cursuri) şi 51 de femei care nu au făcut aceasta.

Grupurile au fost similare din punct de vedere demografic. Pentru a obţine numere asemănătoare cu grupul de hipnoză, grupul de control a fost selectat în mod aleatoriu dintre femeile care au ales să nu facă pregătirea în hipnoză, pe baza caracteristicilor de paritate şi tip de naştere. pregătirea prenatală în hipnoză a rezultat într-o utilizare semnificativ mai scăzută a sedativelor, analgezicelor şi anesteziei locale în timpul travaliului şi în scoruri Apgar neonatale mai mari la 1 minut. Alte măsurători fiziologice prezentau interes clinic. Sunt necesare studii bine controlate pentru a permite medicilor să ofere mai frecvent hipnoza ca opţiune pentru ameliorarea durerilor de naştere. Informaţiile suplimentare vizate includ informaţii pragmatice, clinice şi de cost referitoare la încorporarea hipnozei în practica unui medic.

Cu toate că este o metodă complementară, nefarmacologică, utilizată pentru reducerea durerii şi anxietăţii asociate cu numeroase condiţii, hipnoza este rar folosită. S-a estimat că mai puţin de 2% din populaţia Statelor Unite foloseşte hipnoza în vreun fel (Tindle, Davis, Phillips, & Esenberg, 2005; Graham et al., 2005; Upchurch & Chyu, 2005; Tindle etal., 2005). Totuşi, hipnoza are o istorie documentată în diminuarea durerilor de naştere prin gestionarea anxietăţii şi disconfortului prin inducerea unei stări de concentrare (Gentz, 2001; Ketterhagen, VandeVusse, & Berner, 2002; Simkin & Bolding, 2004). Cu decenii în urmă, Kroger (1977) a observat că hipnoza fusese deja folosită cu succes de mai bine de un secol pentru a ajuta femeile în timpul naşterii. Medic obstetrician şi educator, Joseph DeLee (1940), în lucrarea sa devenită clasică, a descris hipnoza drept cel mai sigur mod de a ameliora durerile de naştere, datorită lipsei de efecte secundare asociate.
Până de curând, literatura de specialitate despre utilizarea hipnozei în naştere a constat în principal din rapoarte de studiu de caz (Eslinger, 2000; Ketterhagen et al., 2002; Nickelson, Brende, & Gonzalez, 1999; Cyna, 2003; Oster, 1994; Sauer & Oster, 1997) sau articole anecdotice, de informare, ori de opinie (Breuer, 2000; Clark, 1999; McCarthy, 1998). Puţine rezultate ale utilizării hipnozei la naştere au fost măsurate în mod consecvent sau ştiinţific.

Trecerea în revistă a literaturii existente

Rezultatele unei treceri în revistă sistematice recente (Cyna, McAuliffe, & Andrew, 2004) şi ale unui studiu randomizat controlat (Mehl-Madrona, 2004) au demonstrat rezultate semnificativ îmbunătăţite printre femeile care au utilizat hipnoza pentru naştere şi nou-născuţii lor. Acestea includ o mai bună ameliorare a durerilor, diminuarea necesităţii de intervenţii în travaliu şi scoruri mai bune ale nou-născuţilor.
Ameliorarea durerii
Femeile care au utilizat hipnoza au necesitat semnificativ mai puţine medicamente împotriva durerii, după o meta-analiză realizată de Cyna si colegii săi (2004). Folosind un model cu efecte aleatoare, s-a determinat o mărime a efectului de 2.13, cu riscul relativ de 0.51, cu interval de încredere 95% [0.28-0.95], pe baza a 3 din cele 4 studii clinice randomizate (SCR-uri) care au îndeplinit criteriile de includere. Semnificativ mai multe femei pregătite în hipnoză au evitat utilizarea analgeziei în timpul travaliului într-un studiu comparativ nerandomizat (Jenkins & Pritchard, 1993). Într-un alt studiu prospectiv nerandomizat (Guthrie, Taylor, & Defriend, 1984), femeile instruite în hipnoză au oferit scoruri semnificativ mai mici durerilor (6,3 faţă de 9,2) pe o scală analoagă liniară. În cel mai recent SCR (Mehl-Madrona, 2004), grupul pregătit în hipnoza a avut o utilizare semnificativ mai scăzută a oricăror analgezice sau anestezice epidurale.

Mai puţine intervenţii

O a doua meta-analiză efectuată de către Cyna şi colegii (2004), folosind un model cu efecte aleatoare, a demonstrat o nevoie semnificativ mai scăzută de medicamente pentru stimularea contracţiilor, precum pitocinul, rezultând mai multe naşteri spontane printre femeile instruite în hipnoză. Mărimea efectului de 4.45, cu risc relativ de 0.31, cu interval de încredere 95% [0.18-0.52] s-a bazat pe 2 din cele 4 SCR-uri incluse. În SCR-ul lui Mehl-Madrona (2004), grupul pregătit în hipnoză a avut semnificativ mai puţine complicaţii, cu o utilizare mai scăzută a pitocinului şi a naşterii prin cezariană, în comparaţie cu femeile care au primit psihoterapie de sprijin.

Nou-născuţi mai sănătoşi

Deşi raportate mai puţin frecvent, sunt documentate în literatura de specialitate anumite efecte benefice ale pregătirii în hipnoză a mamelor asupra bunăsării nou-născutului. Un SCR (Harmon, Hynan & Tyre, 1990) a constatat scoruri Apgar ale nou-născutului semnificativ mai mari în rândul femeilor care au avut pregătire în hipnoză. Un alt SCR (Martin, SCHÄUBLE, RAI, & Curry, 2001) a raportat mai puţine admiteri la terapie intensivă neonatală în cazul mamelor care au fost pregătite în utilizarea hipnozei pentru travaliu.

Necesitatea de a continua cercetările

Mehl-Madrona (2004) a concluzionat că " utilizarea de rutină a hipnozei prenatale ar putea îmbunătăţi rezultatul obstetric " (p. 299). Cyna şi colegii (2004) au indicat că "rezultatele sunt constant în favoarea hipnozei" (p. 510). Au speculat că hipnoza ar putea fi considerată o alternativă eficientă la anestezia epidurală, deoarece este mai puţin invazivă, nu se asociază cu complicaţii grave şi poate oferi mai multă satisfacţie femeilor. În ciuda acestor concluzii pozitive cu privire la efectele benefice ale utilizării hipnozei în naştere, aceasta rămâne o abordare puţin folosită. De fapt, în ultimele patru decenii, numărul total al femeilor care au utilizat hipnoza, din studiile prospective examinate şi considerate de calitate ştiinţifică suficientă pentru a fi incluse a totalizat mai puţin de 650 subiecţi (Rock, Shipley, & Campbell, 1969; Guthrie e al ., 1984; Freeman, Macaulay, Eve, Chamberlain, & Bhat, 1986; Harmon et al., 1990; Jenkins & Pritchard, 1993; Martin et al., 2001; Mehl-Madrona, 2004; Cyna et al., 2004). În plus, încă nu a au fost publicate comparaţii ale costurilor şi studii sistematice de către medicii care au introdus aplicaţii ale hipnozei în propria lor practică obstetrică.
Scopul acestui studiu a fost să exploreze rezultatele utilizării hipnozei în cazuistica unui medic obstetrician. Acest studiu exploratoriu, descriptiv, a fost realizat retroactiv pe baza dosarelor medicale perinatale şi a comparat rezultatele naşterilor pentru a investiga impresia clinică a medicului că femeile care au optat pentru pregătirea în hipnoză au folosit mai puţine mijloace farmacologice de ameliorare a durerii. Au fost examinate de asemenea şi alte variabile clinice de interes observate în studiile publicate anterior, pentru a identifica posibile tendinţe în rezultate. Sunt descrise informaţii pragmatice, clinice, precum şi de cost referitoare la încorporarea hipnozei în practica medicală. Studiul a fost aprobat de către Consiliul Instituţional de Recenzie al Universiăţii Marquette şi de cel al sistemului sanitar în carul căruia a avut loc studiul.