Valorile sunt concepte pentru care oamenii fac eforturi extraordinare. Ele furnizeaza motivul pentru comportamente pe care oamenii le explica prin fraze de genul: “fac acest lucru pentru ca asa mi se pare decent” sau “am facut cutare lucru pentru ca sa pot trai in pace cu mine insumi”. Cu cat valoarea este mai profunda, cu atat mai putin constienta de respectiva valoare este persoana care o are. In randul valorilor se afla credintele profunde despre ceea ce este corect sau gresit, bun sau rau, despre conduitele acceptabile sau inacceptabile, despre ceea ce merita sa-ti doresti, despre

lucrurile pentru care merita sa muncesti si despre ceea ce merita sa fie mentinut in viata. Valorile pot fi descrise ca probleme de constiinta etica. In termenii nivelurilor logice si a constiintei morale, valorile se situeaza intre supozitii si sisteme de credinte.

Valorile sunt dobandite prin expunere la experienta vietii, la modelele pe care alti oameni le au despre lume si uneori prin lectura. Copiii mici iau drept model valorile parintilor, valorile protectorilor lor si uneori pe cele intalnite la scoala. In anii adolescentei valorile parentale decad si locul lor este luat de valorile colegilor de generatie. Mai tarziu ele vor fi readoptate intr-un mod mai putin constient decat inainte.

Adoptarea valorilor altora in primii ani de viata sta adesea la baza incongruentei, dupa cum o demonstreaza atat vorbirea cat si comportamentul. De exemplu folosirea cuvantului “trebuie” indica faptul ca vorbitorul a dobandit o valoare pe care n-o impartaseste. Folosirea lui “trebuie” implica ideea ca vorbitorul ar face mai degraba altceva, caz in care o alta persoana va fi nemultumita. Pana cand li se aduce acest lucru in atentie, oamenii sunt obligati sa se conformeze in mod incongruent vechilor valori sau sa faca, tot in mod incongruent, ceea ce doresc, ambele variante fiind nefunctionale.

Utilizarea procesului de sortare sistemica a valorilor rezolva limitarile de mai sus lucrand cu contexte multiple si implicand mintea inconstienta in procesul de sortare. Rolul atentiei constiente consta in organizarea contextelor de explorat si colectarea de informatii despre valori. In partea a doua a procesului, mintea inconstienta exploreaza relatiile dintre diversele valori in cadrul fiecarei stari gasite in interiorul fiecarui context asociind valorile din context si relatiile dintre fiecare set de valori.

Compararea si punerea in opozitie a valorilor in cadrul multiplelor contexte si dincolo de ele creeaza o cantitate considerabila de informatii si (con)duce la o reorganizare a valorilor si a necesitatii valorilor esentiale ale persoanei. In partea a doua a procesului, participantii raporteaza supraincarcarea atentiei constiente urmata mai tarziu de necesitatea stringenta de a dobandi informatii semnificative despre valorile lor. De asemenea, ei raporteaza amplificarea sentimentului de congruenta in viata personala.

{joscommentenable}